„Toți adolescenții sunt preocupați de sexualitate și este important să avem informațiile necesare pentru a le oferi ajutor, ghidare, sprijin.” 

Sorina Grecu, pedagog social în cadrul asociației The Moldova Project și profesoară de limba și literatura română, s. Bălțata, r-nul Criuleni

Sorina Grecu este o profesionistă cu peste 20 de ani de experiență în sistemul educațional și în lucrul cu copiii ce au comportamente deviante. În prezent, activează în calitate de pedagog social la un centru de plasament a refugiaților din Ucraina și are zilnic în vizor zeci de copii de toate vârstele. 

În luna iunie, împreună cu alți circa 20 de angajați din sfera educațională, a asistenței sociale și umanitare ce activează pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv din stânga Nistrului, Sorina a participat la un training amplu în domeniul sănătății reproductive: aspecte fiziologice, psihologice și legale ce vizează protecția minorilor și educarea modelelor sănătoase de relaționare.

În ultima zi de training, Sorina Grecu a mărturisit că instruirea a fost extrem de utilă, oferind instrumente pentru a ajuta copiii și adolescenții în probleme legate de sexualitate și comportament: 

 „Subiectele ce au fost abordate la aceasta instruire sunt foarte utile pentru toți copiii, indiferent de mediul în care au crescut. Ați oferit instrumente cu care noi mai departe putem opera și lucra mai ușor. Toți adolescenții sunt preocupați de sexualitate și e foarte bine ca avem informațiile necesare pentru a le oferi ajutor, ghidare, sprijin.”

Timp de trei zile, specialiștii din diverse domenii care activează cu și pentru adolescenți, au avut parte de pregătire teoretică și studii de caz.  Specialiștii au făcut schimb de idei, au analizat și structurat cazuri și soluții concrete, pentru a deveni mai eficienți pe viitor. 

În activitatea sa, Sorina se confruntă adesea cu dificultăți legate de absența părinților sau lipsa educației adecvate în familie, și observă că copiii adesea se deschid mai ușor în fața adulților care îi sprijină: 

„În social media sunt promovate diferite comportamente și copiii  încearcă să experimenteze fără să înțeleagă faptul că acestea nu corespund vârstei lor.  Au loc abuzuri între semeni, și deși școala încearcă să rezolve anumite probleme, inclusiv prin intermediul disciplinei Dezvoltare Personală, există multe lacune și erori de percepție.  Mi-a plăcut mult că am avut specialist medicul, care a prezentat multe aspect fiziologice despre care nu putem ști nefiind medici de specialitate. De asemenea juristul, iar psihologul ne-a învățat cum să-i ajutăm să se deschidă, cum sa le vorbim într-o manieră confidentă.”

Ultimii doi ani de activitate la centrul de plasament temporar al refugiaților din Ucraina au adus în viața Sorinei multe emoții pozitive, dar și multe provocări. Spațiul închis în care se află copiii, carențele de incluziune educațională și socială creează contexte unice care cer flexibilitate și atenție sporită. 

„Eu acum lucrez cu refugiați ucraineni și centrul unde ei sunt plasați e un centru aproape închis. Dar sunt mulți adolescenți, ei se îndrăgostesc, au afecțiune unul fata de altul. Eu, în calitate de ludotecar, de pedagog social și mentor,  mă întâlnesc cu ei zilnic și, evident, pot să intervin în multiple situații. Paradoxal, acești copii îmi mărturisesc lucruri despre care nu  discută cu  părinții lor”, ne spuse Sorina în cadrul interviului ce l-am realizat după finalizarea ultimei sesiuni de training. 

„Cum ar trebui să ne comportăm noi, profesorii, pentru a obține încrederea copiilor?” 

Elena Tașcă, pedagog social asociația  The Moldova Project, profesoară de istorie la Gimnaziul din satul Ciuciuleni și specialist metodist în cadrul Direcției de învățământ Hâncești

Relațiile formale profesor-elev sunt de altă natură în cadrul instituțiilor de învățământ, fie ele în sate sau în orașe. Ceva mai reci, mai conservative, conforme normelor de comportament și de disciplină impuse de instituție. Anume din acest motiv Elena simte necesitatea de a aprofunda cunoștințele sale în domeniul psihologiei, pentru a putea analiza și interveni corect în relația cu adolescenții.

„Trebuie să recunoaștem că sunt o mulțime de situații în care noi, profesorii, nu putem acționa eficient. Avem nevoie de mai multe informații, de implicarea altor instituții. M-am blocat cand am fost înștiințată de un elev că un altul și-a tăiat venele de la mâini… . Evident, am apelat de urgență la medici, copilul a fost spitalizat, am informat direcția școlii. Practic, lunar, la nivel de raion, avem cazuri când copiii atentează la viața lor, cauzele fiind diferite forme de violență aplicate asupra lor, implicit fizică sau sexuală. Aceste abuzuri nu sunt descoperite în timp util și acești copiii se inhibă, intră în depresie totală și nu au încredere în cei din jur. Sunt convinsă că astfel de cazuri sunt multe și nu doar la noi în raion”, ne spune cu durere-n ochi Elena. 

Din propria experiență, și analizând practica altor participanți la seminar, Elena a conchis că este crucial să existe un psiholog școlar, iar rolul acestuia ar trebui să fie mai puțin birocratizat pentru a permite mai mult timp dedicat elevilor și cercetării. Ea observă o disparitate între resursele și oportunitățile disponibile în școlile cu număr mare de elevi comparativ cu cele din mediul rural, unde condițiile sunt adesea modeste.

Elena Tașcă subliniază problemele grave cu care se confruntă copiii din mediul rural, unde rutina zilnică și lipsa activităților extracurriculare, combinată cu insuficiența formării psihologice a specialiștilor, contribuie la necesitatea imperioasă a prezenței unui psiholog școlar competent. Ea observă că adesea, în locul unui psiholog profesionist, funcția este ocupată de cadre didactice care nu au pregătire specifică în psihologie, din cauza salariilor insuficiente. 

„Cunoștințele noastre, ale profesorilor,  în psihologie trebuie aprofundate, chiar și la nivelul cursurilor universitare. Profesorii trebuie să cunoască și să înțeleagă mai bine psihologia copilului în funcție de vârstă. Modulul de psihologie se studiază puțin, doar două semestre în universități, dar ca să ajungi la inima copilului, ca să înțelegi care e durerea copilului, e nevoie de mult mai mult”, ne mărturisi Elena.

Elena planifică să împărtășească bunele practici cu colegii săi și să informeze părinții despre aspectele legate de psihologia și comportamentul copiilor, inclusiv în cadrul ședințelor cu aceștia. De asemenea, subliniază importanța confidențialității informațiilor personale și sensibile și măsurile de protecție a victimelor de abuzuri, menționând că uneori informațiile se pot răspândi în comunitate, ceea ce poate avea consecințe negative.

„Voi disemina informația obținută la acest training, în special în rândul specialiștilor de la direcția din Hâncești. Sper să organizăm un seminar cu directorii adjuncți pentru educație și psihologii școlari, și ar fi bine să participle la acest seminar și membri ai echipei The Moldova Project și altor asociații ce apără drepturile copiilor și pot distribui informația la acest subiect”, ne spuse Elena Tașcă. 

Profesoara de istorie consideră că profesorii, având adesea o interacțiune constantă cu elevii, ar trebui să aibă cunoștințe mai aprofundate în psihologie pentru a înțelege și a răspunde mai bine nevoilor emoționale și comportamentale ale copiilor. Efortul ar trebui să fie consolidat de informarea părinților și  conlucrarea eficientă a tuturor instituțiilor de resort. 

Trainingul la care au participat Elena și  Sorina, precum și alte cadre didactice, educatori și asistenți sociali de pe ambele maluri ale Nistrului a avut loc în perioada 19 – 21 iunie 2024 și a fost organizat în cadrul „Programului de educație comprehensivă extrașcolară privind sănătatea reproductivă a adolescenților și tinerilor”, ce  are scopul de a informa copiii și adolescenții din mediul rural, în special din grupuri social-vulnerabile, dar și specialiști care lucrează direct cu aceștia, despre sănătatea reproductivă și impactul ce-l are acest domeniu asupra  bunăstării sociale. Această activitate a fost realizată de asociația obștească  The Moldova Project, în parteneriat cu UNFPA, cu  sprijinul financiar al Suediei în cadrul Programului comun al ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”.